România Plătește Cel Mai Scump Curent Electric

Curent Electric în România a devenit subiect de discuție intensă, având în vedere prețurile exorbitante și fluctuațiile extrem de mari în funcție de ora din zi.

Articolul de față va explora detaliile legate de costurile curentului electric, care se situează la cele mai ridicate valori din Europa, raportându-se la medii care depășesc cu mult alte țări, cum ar fi Franța.

De asemenea, ne vom îndrepta atenția asupra efectelor reducerii capacităților energetice și asupra ambiției României de a se decarboniza până în 2025, în contextul riscurilor de blackout iminente.

Prețul curentului electric în România comparativ cu Europa

România se confruntă cu cele mai ridicate prețuri la energia electrică din Europa în anumite intervale orare, ajungând la 145 €/MWh, în contrast cu costul mult mai scăzut al energiei în Franța, de 61 €/MWh.

Această diferență semnificativă este cauzată de lipsa investițiilor în sectorul energetic și a declinului producției pe fondul închiderii centralelor pe gaz și cărbune fără a fi înlocuite eficient.

Conform unui raport recent, instabilitatea producției din surse regenerabile și decalajul între cerere și ofertă pe piața internă agravează situația [Raport despre prețul energiei în România].

În contextul pieței energetice europene, România își propune să ducă la bun sfârșit obiectivele de decarbonizare, însă acest lucru vine cu un cost pentru consumatorii români. În intervalele de vârf, între orele 18 și 22, costul importului ajunge uneori la valori exorbitant de mari, afectând economia și plătitorii casnici.

Acest fenomen poate fi atribuit și volatilității prețurilor de pe piața spot din România [Analiză piața spot România].

România, cu toate eforturile sale de a trece la surse regenerabile, înregistrează una dintre cele mai mari instabilități și riscă black-out-uri dacă nu se accelerează investițiile în noi capacități de generare a energiei.

Comerțul de energie electrică dintre România și Ungaria

România se confruntă cu o situație paradoxală pe piața de energie electrică, unde vinde megawatt-ul către Ungaria cu un leu, dar îl importă în intervalele de vârf la prețuri între 1.000 și 2.500 de lei/MWh.

Această discrepanță amplă în prețuri influențează semnificativ economia internă.

Exporturile constante de energie, chiar aproape gratuit, către Ungaria continuă să provoace întrebări legate de sustenabilitatea acestei practici. În același timp, importurile masive la prețuri ridicate subliniază o vulnerabilitate structurală a sistemului energetic românesc.

Un specialist ar putea spune că „strategia actuală subminează securitatea energetică a României și împinge prețurile locale către un nivel nesustenabil”.

În contextul acestor dinamici pe piața energiei:

• Consecință directă asupra facturilor consumatorilor.
• Presiune suplimentară asupra bugetului de stat.
• Nevoia de investiții în capacități de stocare a energiei.

Pentru mai multe detalii, vizitați Newsweek.

Această situație subliniază necesitatea unei reforme în politica energetică, accentuând importanța de a investi în soluții care să asigure stabilitatea pieței.

Istoricul fluctuațiilor extreme de preț pe piața românească

România s-a confruntat în trecut cu un episod de preț extrem pe piața de energie electrică, atingând un nivel 27.000 lei/MWh.

Această valoare record a fost rezultatul unui cumul de factori.

Reducerea masivă a capacităților bazate pe gaz și cărbune, asociată cu decizia agresivă de decarbonizare până în 2025, a lăsat sistemul energetic vulnerabil la fluctuațiile de aprovizionare. În plus, România a închis circa 7.000 de megawați fără a reuși să compenseze decât parțial deficitul energetic cu surse regenerabile, generând o presiune suplimentară asupra prețurilor.

Printre factorii declanșatori s-au numărat și condițiile meteorologice extreme care au limitat producția din surse regenerabile precum hidrocentralele și turbinele eoliene. În intervalele orare de vârf, între orele 18-22, România a fost nevoită să importe energie la prețuri semnificativ mai mari, între 1.000 și 2.500 de lei/MWh. În aceste condiții, piețele din regiune, precum piața maghiară, unde exportul era făcut la prețuri infime, au contribuit la dezechilibrul economic.

Acest fenomen a avut efecte directe asupra consumatorilor.

Prețurile majorate s-au resimțit imediat pe facturile casnicilor și industrialilor, creând o presiune financiară semnificativă asupra gospodăriilor și întreprinderilor.

Situația critică a ridicat semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea și reziliența sistemului energetic românesc pe termen lung.

Conform unui raport Eurostat, chiar dacă prețurile plătite de consumatorii finali din România par a fi printre cele mai mici din UE, versatilitatea pieței și lipsa unei strategii robuste de investiții în capacități regenerabile pot duce la instabilități cronice. În contextul în care continuăm să ne bazăm pe importuri pentru a suplini cererea internă, riscurile de blackout rămân prezente, iar necesitatea unei restructurări strategice devine evidentă.

Evoluția capacităților pe gaz și cărbune în ultimul deceniu

România a trecut printr-o transformare semnificativă în sectorul energetic în ultimul deceniu, cu efecte ample asupra echilibrului energetic național.

Pe parcursul acestei perioade, au fost scoși din producție 7.000 de MW de capacități pe gaz și cărbune.

Această reducere dramatică a fost doar parțial compensată de adăugarea a 1.200 de MW de noi capacități, creând o presiune considerabilă asupra capacităților existente și asupra importurilor de energie din alte țări europene.

Deciziile de retragere a capacităților vechi au fost un răspuns la inițiativele de decarbonizare agresive, fiind însă insuficiente pentru a menține un sistem energetic robust și stabil.

Potrivit unui articol din Jurnalul de Sustenabilitate, România are una dintre cele mai agresive ținte de renunțare la cărbune din Europa.

Astfel, balanța între capacitatea instalată și disponibilă se dovedește a fi un ordonator critic, mai ales în contextul prețurilor în creștere pentru consumatori.

Închiderea minelor și centralelor pe cărbune până în 2025

România își propune să închidă minele și centralele pe cărbune până în 2025, urmărind un obiectiv de decarbonizare ambițios care va transforma fundamental politica energetică națională.

Această strategie, considerată printre cele mai agresive la nivel european, implică o transformare majoră a infrastructurii energetice și o repoziționare strategică a economiei.

Conform strategiei energetice detaliate în documentele oficiale, se argumentează că „protecția mediului și tranziția către surse regenerabile sunt priorități naționale”.

Cu toate acestea, închiderea rapidă a acestor facilități prezintă obstacole mari, de la pierderi economice în comunitățile bazate pe minerit până la provocări în acoperirea cererii de energie pe termen scurt.

Strategia Energetică 2025-2035 a României subliniază că tranziția necesită investiții semnificative în capacități regenerabile și inovare tehnologică, un proces esențial pentru menținerea stabilității energetice.

Totodată, riscul de black-out devine o preocupare reală în lipsa unor soluții alternative suficiente, impunând decidenților politici să găsească rapid soluții viabile.

Această perioadă de tranziție trebuie gestionată cu atenție pentru a armoniza nevoia urgentă de protecție a mediului cu dezvoltarea economică și securitatea energetică.

Riscurile de blackout în sistemul energetic național

România se confruntă cu serioase provocări în ceea ce privește stabilitatea energetică, având în vedere că există riscuri reale de blackout în condiții de cerere crescută.

Deși ministrul Energiei afirmă că nu există pericole iminente conform unei declarații oficiale accesibilă aici, situația nu trebuie subestimată.

România a închis o parte semnificativă a capacității sale energetice bazate pe gaz și cărbune, fără a o înlocui suficient.

Aceasta creează o vulnerabilitate în fața fluctuațiilor de preț și posibilei indisponibilități a energiei pe piața internațională.

Specialiștii avertizează că “daca măsurile de prevenire nu vor fi aplicate eficient, blackout-ul devine o amenințare reală”.

Astfel, investirea în noi capacități de generare și diversificarea surselor devin critice pentru a menține stabilitatea energetică a țării, prevenindu-se astfel un scenariu nedorit de blackout total.

Este imperativ ca România să accelereze tranziția energetică responsabilă, integrând surse regenerabile pentru a asigura siguranța energetică pe termen lung.

În concluzie, România se confruntă cu provocări semnificative în sectorul energetic, iar prețurile ridicate și deciziile de decarbonizare generează incertitudini.